În luna decembrie 2023, numărul total al beneficiarilor de pensii de serviciu ajunsese la 10.920 persoane, suma totalã a cheltuielilor cu pensile aferente fiind de 163,38 milioane lei. În total, anul trecut, pentru partea necontributivă a pensiilor au fost cheltuiți de la buget 1,45 miliarde lei, față de 367 milioane lei pentru partea contributivă. Potrivit datelor Profit.ro, cuantumul celei mai mari pensii de serviciu este de 58.191 lei, aceasta fiind încasată de un fost magistrat.
Cea mai mare pensie din România are o valoare brută de 95.423 de lei, potrivit datelor obținute de News.ro. Valoarea netă a pensiei este de 84.000 de lei, aproximativ 16.800 de euro lunar. Din cele mai mari 10 pensii din România, cinci sunt obținute pe bază de contributivitate (în domeniul bancar), iar cinci sunt pensii speciale din domeniul Justiției.
Parlamentul a adoptat, dar cu modificări majore, proiectul de lege care interzice cumulul pensiei cu salariul în sistemul bugetar, noile reguli stabilind că salariații în sistemul public își vor putea continua activitatea, cu acordul angajatorului, doar 3 ani peste vârsta standard de pensionare, de 65 ani, caz în care vor primi doar salariu. Interdicția cumulului nu se va aplica însă demnitarilor și nici, până la terminarea mandatului, șefilor autorităților aflate sub control parlamentar, precum BNR, ANCOM, iar până la 70 de ani vor putea munci și categorii profesionale precum profesori, cercetători, medici, asistenți sociali. Senatul și Camera Deputaților au adoptat în aceeași zi, în decurs de câteva ore și cu ședințe ad-hoc de comisii, proiectul privind recalcularea pensiilor speciale.
Fondurile de pensii private (Pilonul 2) au consemnat în 2021 o performanță investițională de 5,8%, sub rata anuală a inflației înregistrată la finele anului trecut, care s-a situat la 8,2%. Președintele APAPR, Radu Crăciun, spune că, de la lansarea Pilonului 2, luna mai 2008, și până la finele anului trecut, randamentul mediu al fondurilor de pensii a fost cu câteva puncte procentuale peste rata medie a inflației din această perioadă. El a afirmat că activele fondurilor de pensii au ajuns la 18 miliarde de euro, din care 4,5 miliarde de lei reprezintă randamentul investițional.
Guvernul se vede nevoit să ia sute de milioane de lei din Fondul de rezervă bugetară pentru a putea plăti pensiile militare de stat în luna decembrie, după ce mii de cadre militare și polițienești s-au pensionat pe parcursul anului, majorând semnificativ costurile bugetare lunare ale acestor pensii.
Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a declarat, sâmbătă, pentru Digi24, că proiectul de buget va fi aprobat marți în Guvern și trimis în aceeași zi Parlamentului. Teodorovici susține că este „un buget revoluționar“ și anunță că ordonatorii principali de credite vor trebui să primească aprobare de la ministrul Finanțelor pentru fiecare cheltuială, iar dacă nu se conformează vor fi amendați, transmite News.ro.
Prevederile Ordonanței de urgență care au provocat cele mai mari nemulțumiri industriilor afectate sunt măsurile de suprataxare a băncilor, companiilor energetice, jucătorilor din telecom și operatorilor de jocuri de noroc, de plafonare a prețurilor la gaze naturale și energie electrică și de modificare radicală a legislației sistemului pensiilor private obligatorii (pilonul II), prin introducerea posibilității de stopare a viramentelor lunare la cererea participanților, scoatarea din sistem a salariaților din construcții, reducerea comisioanelor percepute de administratori și majorarea exponențială a necesarului de capital al acestora.
Măsurile fiscale anunțate de Guvern săptămâna aceasta lovesc dur în bănci și fonduri de pensii, care, coincidență sau nu, sunt cei mai mari creditori ai executivului. Împreună, băncile și fondurile de pensii au împrumutat Guvernului circa două treimi din banii obținuți de acesta prin emisiuni de titluri de stat pe piața internă. Pe lângă bănci și fondurile locale de pensii (Pilon II și Pilon III), investitorii străini dețin și ei aproximativ 18% din datoria statului.
Fondurile de pensii private obligatorii aveau active în valoare de 44,64 miliarde de lei, la 31 iulie 2018, în creștere cu 20% față de nivelul existent în luna similară a anului trecut, potrivit datelor Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), citate de Agerpres.
Accelerarea creșterii randamentelor pe piața titlurilor de stat românești din ultimele săptămâni pune presiune pe bursă. Investitorii ar putea cere în viitor performanțe în creștere. În măsură în care profiturile și politicile de dividend nu vor ține pasul cu exigențele capitalului de risc, cotațiile de la BVB ar putea încerca să găsească puncte de echilibru la niveluri inferioare celor actuale.
Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, joi, că Pilonul II de pensii este un mecanism util, pentru că populația îmbătrânește, iar fondul de pensii de stat va avea foarte multe presiuni.
Participanții la fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul 2) pot da în judecată statul și să solicite despăgubiri pentru că, prin diminuarea contribuției, suma acumulată în contul personal a fost afectată negativ, a declarat senatorul PNL Iulia Scântei la FIAR 2018.
Bursa a înregistrat ieri un șoc întrucât a apărut programul de guvernare PSD - Tudose, care pare că poate fi și el denumit și rezumat în 5 cuvinte: „Mai mulți bani la stat”.
Bugetul de stat a suportat în 2016 nu mai puțin de 552 milioane de lei din peste 691 milioane de lei, sumă plătită pentru doar 8.305 beneficiari de pensii speciale civile, respectiv judecători, personal aeronautic, diplomați, dar și funcționari parlamentari, colaboratori externi ai Curții de Conturi și personal auxiliar din justiție.
Salariile, indemnizațiile și sporurile angajațiilor din administrația publică locală vor fi majorate cu 20% de la 1 februarie 2017, iar cele ale artiștilor bugetari, cu 50%. Punctul de pensie va fi 1.000 lei, de la 1 iulie 2017, față de 917,7 lei. Măsurile vor crește cheltuielile bugetare, având un impact negativ de 5,13 miliarde lei.
"Poșta!" sau "Pensia!" se aude tot mai rar pe ulițe și scări de bloc. Boom-ul creditării, instrumentele speciale de economisire și cardurile au atras o bună parte din pensiile care soseau în tolbă. După decenii în care generații de români au așteptat lună de lună să apară poștașul în ziua de pensie, nu avansul tehnologic sau emanciparea populației ar putea schimba definitiv acest peisaj, ci Comisia Europeană.